Dosarul „Marin Preda” – moartea celui mai iubit dintre pământeni

Carte

Moromeții, Delirul sau Cel mai iubit dintre pământeni sunt doar câteva titluri care te duc cu gândul la marele prozator Marin Preda. Pe cât de cunoscute sunt aceste cărți, care s-au născut sub penița sa, pe atât de necunoscut ne este felul în care acesta a murit.Marin_Preda

Moartea lui Marin Preda reprezintă un subiect intens discutat în ultimii 40 de ani, mai ales în cercul pasionaților de literatură sau al artiștilor. Vreme de mai mulți ani, despre moartea acestuia s-a știut doar că „a murit pe 16 mai 1980, la Mogoșoaia” și cam atât. Cert este că moartea celui care a creionat destinul Moromeților a stârnit o serie de întrebări demne de o investigație de tip Sherlock Holmes.

Aproximativ 30 de ani mai târziu, Mariana Sipoș scoate la iveală informații relevante despre moartea în condiții suspecte a lui Marin Preda, în cartea sa intitulată Dosarul „Marin Preda”: viața și moartea unui scriitor în procese verbale, declarații, arhive ale securității, mărturii și foto-documente.

Cartea Marianei Sipoș este un colaj de declarații, procese verbale și mărturii, preluate atât din dosarul lui Marin Preda, cât și din arhivele securității. Prin numeroase demersuri, autoarea reușește să aibă acces la dosarul care descrie ultimele ore din viața scriitorului. Dosarul pare a fi unul la fel ca toate celelalte, un dosar cu un număr de înregistrare și cu o dată, dar acesta explică modul în care prozatorul și-a găsit sfârșitul.

Deși pentru multă vreme s-a crezut că Marin Preda a murit „asfixiat cu propria vomă”, certificatul medico-legal atașat în dosar nu confirmă această idee apărută din cauza poziției în care a fost găsit Preda și a urmelor de vomă din apropierea patului –a fost găsit la birou, ca și cum ar fi dormit, dar la opt ore după moartea sa; era îmbrăcat în pijamale și pardesiu, iar pe jos erau urme de vomă.

Prietenii lui Marin Preda, precum și persoanele cu care acesta avusese contact în ultimele ore ale vieții sale, au menționat că acesta se afla într-o stare avansată de ebrietate și tot ei susțin că a fost asasinat prin otrăvire și asfixiere mecanică prin astuparea orificiilor respiratorii cu un corp moale. Cei apropiați mărturiseau că de la publicarea romanului Cel mai iubit dintre pământeni, Marin Preda începuse să consume cantități foarte mari de alcool.

Mariana Sipoș, consideră că un mister reprezintă și faptul că multe dintre lucrurile lui, printre care scrisori, documente, manuscrise și cărți au intrat în custodia editurii „Casa Românească” și a Uniunii Scriitorilor, iar mai apoi au fost de negăsit.

Fiind în viața, Marin Preda le-a mărturisit apropiaților că este amenințat cu moartea și că i se vor răpi copiii, deoarece acesta deținea „lucrări necorespunzătoare din punct de vedere politic.” De-a lungul timpului, Marin Preda refuzase diferite colaborări și acest lucru făcea să fie văzut ca un ignorant al regimului:

Marin_Preda_2

„Dacă aș vrea să scriu, aș putea să scriu în fiecare zi; pentru ei (comuniștii) contează dacă ai bun condei pentru ziare, pentru problemele la zi, pentru lupta dintre lagăre. Eu nu pot și nici nu vreau să scriu articole politice fiindcă n-am despre ce scrie și nici nu mă interesează. Dar îmi cer; din când în când sunt nevoit să le dau, pentru că altminteri s-ar spune una și alta. Sunt unul care mă mențin fără porcării, fără funcții, fără amestec de literatură cu altele.”

Marin Preda era ofensat că în România nu mai exista posibilitatea de a face literatură pură de 20 de ani, deoarece „nu s-ar oferi libertatea necesară creației artistice.” Susținea că își dorea ca presa să fie liberă, în timp ce conducerea de partid aprecia activitatea sa ca fiind inutilă și dăunătoare. Legat de libertate, deseori făcea referiri la occident: „o carte comunistă poate să apară fără ca cineva să îi facă proces.”

Mai târziu a fost lesne acuzat că ignoră grija permanentă a regimului comunist pentru oamenii muncii, afirmând că societatea este caracterizată prin disprețul față de om: „poporul însuși venit la putere, își bate joc de cealaltă parte a poporului care nu este la putere.”

Publicațiile sale de după 1970 au fost interpretate de presă ca fiind acte de curaj din partea autorului față de politica partidului. Însă, până la urmă, Marin Preda a fost nevoit să adere la partid pentru a-și păstra postul de director la Editura Casa Românească și pentru că își propusese să candideze pentru poziția de președinte al Uniunii Scriitorilor.

Imediat după publicarea romanului Delirul (1975), prozatorul este acuzat că ar fi scris o carte comandată, carte care avea să se vândă în peste 120.000 de exemplare.

Cinci ani mai târziu, în 1980, Marin Preda publică Cel mai iubit dintre pământeni, carte care, împreună cu numeroasele pagini de material și scrisori pe care le ținea închise în seiful său, ar fi dus la asasinarea lui.

După ce cu o zi înainte depusese plângere la Procuratură împreună cu soția sa, deoarece fusese amenințat cu răpirea copiilor –pentru că primise prea mulți bani pentru publicarea cărții sale, Marin Preda este găsit mort, la camera cu numărul 6, la etajul întâi al Casei de Creație de la Mogoșoaia.

Moartea celui mai iubit dintre pământeni rămâne un mister și astăzi, însă, dacă cititorul este dornic să își formeze o părere despre ce s-a întâmplat, este invitat să răsfoiască paginile cărții Marianei Sipoș.

Written by Minerva Lacatusu

Leave a Reply

Abonare la ImperiaCultura.ro via e-mail

Vă rugăm să introduceți adresa de e-mail pentru a primi noutăți, precum și cele mai recente articole publicate